AVIZ

referitor la proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ

privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Analizând proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 125 din 28.03.2024 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D359/28.03.2024,

CONSILIUL LEGISLATIV

         În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,

Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:

         1. Prezentul proiect are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene.

         2. Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

         3. Precizăm faptul că documentația care însoțește actualul proiect nu conține avizul de oportunitate emis de Secretariatul General al Guvernului, prin care este evidențiat în ce măsură sunt respectate cerințele de natură constituțională pentru promovarea unei reglementări de un asemenea nivel normativ.

         4. Semnalăm faptul că un proiect de ordonanță de urgență având un obiect identic de reglementare și conținut similar a fost transmis prin adresa Secretariatului General al Guvernului nr. 114/21.03.2024, în legătură cu care a fost emis avizul favorabil, cu observații și propuneri nr. 285/21.03.2024. Față de versiunea precedentă, se constată preluarea, în parte, a observațiilor și a propunerilor cuprinse în avizul precedent, motiv pentru care în cele ce urmează reiterăm observațiile nepreluate în legătură cu textele normative menținute, precum și învederăm observații și propuneri grefate pe dispozițiile nou introduse.

         5. Precizăm că prin proiectul analizat sunt avute în vedere măsuri care acoperă un spectru larg de problematici, fără neapărat o legătură tematică între ele, putând fi de natură a imprima acestuia un caracter eterogen, consecutiv a afecta calitatea și concepția generală asupra reglementării, ceea ce justifică analizarea respectării principiului legalității (art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală).  Aducem în discuție, în acest sens, prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 35 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Un act normativ poate cuprinde reglementări și din alte materii conexe numai în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act”. „Pentru asigurarea unei succesiuni logice a soluțiilor legislative preconizate și realizarea unei armonii interioare a actului normativ redactarea textului proiectului trebuie precedată de întocmirea unui plan de grupare a ideilor în funcție de conexiunile și de raportul firesc dintre ele, în cadrul concepției generale a reglementării”.

         Potrivit pct. 75 din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 61/2020,  „Curtea reține că modificările legislative vizează, cu titlu exemplificativ, domenii precum investițiile publice, salarizarea personalului plătit din fonduri publice, concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului, sistemul public de pensii, programul național de dezvoltare locală, circulația pe drumurile publice, pensiile administrate privat, energia electrică și gazele naturale, domeniile fiscal, administrativ și bugetar, ceea ce duce la concluzia că acest act normativ nu vizează un singur domeniu de reglementare. Astfel, actul normativ analizat nu are un obiect de reglementare clar, unic și bine definit pentru că acesta nu modifică un singur act normativ, ci modifică mai multe dispoziții din diverse acte normative, eterogene ca obiect de reglementare. Chiar dacă cele mai multe modificări din cuprinsul legii analizate au vizat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, se poate constata că celelalte modificări și completări operate în corpul legii nu sunt conexe și indispensabile acesteia, ci ele se alătură, ca modificări și completări ale diverselor acte normative vizate, modificărilor și completărilor aduse ordonanței de urgență antereferite, astfel că scopul actului normativ analizat nu este unic, ci multiplu subsumat fiecărui domeniu reglementat. Mai mult, legea analizată cuprinde și reglementări proprii, de bază, ce nu reprezintă evenimente legislative cu incidență asupra altor acte normative de bază (spre exemplu, art. XXI-XXV, art. XXVII-XXIX, art. XXXI, art. XXXV sau art. XXXVI). Astfel, Curtea ajunge la concluzia că modificările și completările operate prin legea criticată nu permit nici stabilirea obiectului său unic de reglementare și, implicit, nici determinarea relației de conexitate cu celelalte materii normate. Astfel, legea nu are un singur domeniu de reglementare, ci mai multe, fiecare domeniu păstrându-și individualitatea. Or, o lege nu poate viza decât un singur domeniu de reglementare, precum și domenii aflate în conexitate directă cu acesta. (...)”.

         6. Ca observație de ordin general, titlurile actelor normative la care se face referire în proiect vor fi redate doar la prima lor menționare, cu excepția cazurilor când norma vizează intervenții legislative asupra respectivului act.

         În cazul celorlalte menționări ale unui act normativ la care s-a mai făcut anterior referire în proiect, vor fi amintite doar intervențiile legislative suferite de acesta.

         7. La preambul, al 15-lea paragraf, deoarece se află la prima folosire, acronimul „IST” trebuie explicitat.

         8. La art. III alin. (4), pentru rațiune de ordin redacțional, în acord cu exigențele normative, se impune încadrarea cifrei „1” între paranteze, în cadrul normei de trimitere la „alin. 1”.

         9. La art. V pct. 3, referitor la textul propus a se introduce ca
alin. (1¹) la art. XL din Legea nr. 296/2023, semnalăm că acesta este susceptibil a prezenta vicii de neconstituționalitate, sub aspectul nerespectării principiului egalității în drepturi, precum și din perspectiva neîntrunirii cerințelor de claritate și predictibilitate impuse de conformarea la principiului legalității.

Mai întâi, precizăm că la art. XL alin. (1) sunt cuprinse în prezent măsuri cu privire la limita maximă a cheltuielilor privind drepturile de hrană/indemnizația de hrană/tichete de masă/norma de hrană,  care „nu pot depăși anual contravaloarea a două salarii minim brute pe țară/an/persoană valabile la data de 1 ianuarie 2019, actualizată cu indicele prețului de consum comunicat de Institutul Național de Statistică”.

În ceea ce privește soluția preconizată la alin. (1¹), care  debutează prin formularea „Prin excepție de la prevederile alin. (1)”, în primul rând precizăm că nu  este clară sfera personalului care ar urma să beneficieze de exceptarea de la limita prevăzută la alin. (1), dat fiind că în textul propus se folosește exprimarea „personalul ale cărui salarii lunare nete sunt de până la 8.000 lei”, neînțelegându-se dacă verbul „sunt” se raportează la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență sau la data intrării în vigoare a actului de bază.

În al doilea rând, semnalăm că, prin intrarea în vigoare a normei propuse, în aceeași lună, persoane ale căror salarii lunare nete sunt de până la 8.000 lei inclusiv vor beneficia de drepturi de hrană/indemnizație de hrană/tichete de masă/normă de hrană diferite, unele plafonate anual la contravaloarea a două salarii minim brute pe țară/an/persoană valabile la data de 1 ianuarie 2019, actualizată cu indicele prețului de consum comunicat de Institutul Național de Statistică, iar altele neplafonate, acordate până la nivelul aflat în plată la data intrării în vigoare a Legii nr. 296/2023, ceea ce va conduce la instituirea unui tratament discriminatoriu.

În al treilea rând, precizăm că exprimarea „denumite generic «drepturi»”, este improprie stilului normativ, fiind adecvată limbajului consacrat.

Observația este valabilă și pentru pct. 4, referitor la textul propus pentru art. XLI alin. (1²).

În al patrulea rând, evidențiem faptul că formularea „drepturile se pot acorda până la nivelul aflat în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi” prezintă caracter ambiguu în ceea ce privește:

a) beneficiile vizate, dat fiind că se folosește doar termenul „drepturile”, în timp ce anterior se menționau drepturi de hrană/indemnizație de hrană/tichete de masă/normă de hrană, fără a fi denumite generic „drepturi”;

b) momentul de la care s-ar acorda beneficiile, care nu poate fi anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, deoarece, în acest caz, norma ar avea caracter retroactiv.

Prin urmare, se impune revederea și reformularea textului.

Observația este valabilă și pentru pct. 4 referitor la textul propus pentru art. XLI alin. (1²).

La pct. 6 referitor la introducerea art. LXXXI alin. (1), este necesară revederea textului, dat fiind că exceptările vizate nu se pot realiza printr-un memorandum, care este doar un act intern al Guvernului, ci doar prin acte normative - a se vedea art. 10 din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.

         Strict formal, la același art. V, la pct. 2, în textul prevăzut pentru art. XXIX alin. (14) lit. a), pentru menținerea unității terminologice cu textul normei de trimitere la „art. 1 alin. (2) lit. a) și b) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 ...”, este de evaluat dacă nu ar fi preferabil ca aceasta să debuteze astfel:

„a) serviciilor comunitare de utilități publice prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) și b) ...”.

În textul prevăzut pentru lit. b), regăsim o situație aproape echivalentă cu cea de mai sus descrisă, astfel încât, pentru același deziderat prezentat anterior, propunem ca partea de debut să fie reconfigurată astfel:

„b) serviciilor publice județene și locale „Salvamont”, organizate potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 ...”.

La pct. 3, în textul prevăzut pentru art. XL alin. (1²), pentru a asigura premisele unei reglementări accesibile și predictibile, recomandăm extinderea formulării „... potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 185/1994 ...”, eventual, printr-o menționare expresă a textelor legislative la care se raportează contextul dat.

La pct. 5, la partea dispozitivă, pentru considerațiune de exigență normativ-redacțională, abrevierea „Art. LXXVI”, din debut, trebuie redată in extenso.

Totodată, pentru a asigura o facilă identificare a elementului structural modificat în integralitate, în acord cu uzanța normativă, propunem inserarea marcajului „Art. LXXVI”, în fața textului aferent.

În textul prevăzut pentru art. LXXVI alin. (2), pentru inteligibilitate, cursivitate, dar și suplețe a sa, propunem ca acesta să fie reconfigurat, după cum urmează:

„... Prin excepție de la prevederile capitolului III - Măsuri de disciplină economico-financiară, precum și prin derogare de la prevederile art. 73 alin. (2) din Legea bugetului de stat  pe anul 2024, nr. 421/2023, operatorii economici care au indicatori de rezultat sau de proiect stabiliți în baza unor contracte de finanțare din fonduri europene   indicatori, în baza aprobării autorității publice tutelare”.

         10. La art. XI, la pct. 1, în textul prevăzut pentru art. 1 alin. (1²), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, propunem ca termenul „derogare” să fie înlocuit prin cuvântul „excepție”, având în vedere că se referă la același act normativ.

De asemenea, pentru corectitudine, propunem ca trimiterea la „art. 1 lit. f) să fie redactată „alin. (1) lit. f)”.

Totodată, pentru rigoarea redactării, propunem ca sintagma „pe destinațiile alin. (1) lit. a) – d)” să fie înlocuită de formularea „pe destinațiile prevăzute alin. (1) lit. a) – d)”.

La pct. 2, în textul prevăzut pentru art. 1 alin. (2¹), în legătură cu norma de trimitere la „art. 1 alin. (1) lit. f)”, luând în considerare faptul că se referă la articolul din care face parte și alineatul analizat, expresia „art. 1” trebuie eliminată, ca inadecvată.

Reiterăm observația și pentru alin. (2³).

În textul prevăzut pentru alin. (2²), pentru rigoarea redactării, propunem inserarea termenului „dispozițiilor” în fața trimiterii la „alin. (2¹).

Reiterăm observația și pentru alin. (2⁴).

La pct. 3, cu referire la art. 3 alin. (2) din actul normativ de bază, pentru rigoare terminologică, se va scrie „societățile” în loc de „societățile comerciale”.

         La pct. 4, semnalăm că textul propus pentru art. 3¹ este incomplet, întrucât nu cuprinde dispoziții referitoare la sancțiunile aplicabile în cazul săvârșirii contravențiilor prevăzute la alin. (1).

         Se impune completarea corespunzătoare a reglementării, prin introducerea unui nou alineat, alin. (2), ținând seama de faptul că, în forma propusă, într-o numerotare eronată, după alin. (1) urmează alin. (4), iar în cuprinsul actualului alin. (4) se face referire la „sancțiunile prevăzute la alin. (2)”. Totodată, actualele alin. (4) și (5) trebuie marcate ca alin. (3) și, respectiv, alin. (4).

         11. La art. XIII, în legătură cu alineatul marcat cu cifra „(1¹)”, precizăm faptul că, potrivit exigențelor de tehnică legislativă, marcarea se va face în ordine crescătoare, fără a fi uzitați indici.

Pentru fluența normei, în sintagmei „31 decembrie 2023” se va insera expresia „data de”.

         De asemenea, se va analiza în ce măsură se justifică menținerea, în finalul textului, a formulării „fără respectarea prevederilor de la lit. a) și b) a alin. (1)”, în considerarea faptului că norma în cauză este una de excepție de la prevederile alin. (1) al art. XIII.

         12. La art. XVII pct. 1, pentru un spor de rigoare redacțională, în debutul textului propus se va insera sintagma „Art. 1¹”.

         La pct. 2, la partea dispozitivă, sintagma „alin. (2) se modifică și are” se va reda sub forma „alineatul (2) se modifică și va avea”.

         13. La art. XIX, pentru rigoare redacțională, primul termen de la cele două părți dispozitive se va scrie cu inițială mare, iar a doua intervenție legislativă va fi marcată cu cifra „2.” În locul cifrei „1”.

14. La art. XXI, la partea introductivă, pentru rigoare redacțională, formularea „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 112/2022 (...) în domeniul specializării inteligente, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 4/2024, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 18 iulie 2022, lit. b)” se va reda sub forma: „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 112/2022 (...) în domeniul specializării inteligente, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 18 iulie 2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 4/2024, cu modificările și completările ulterioare, litera b)”.

         15. La art. XXII, la partea dispozitivă a pct. 1, sintagma „se modifică și” se va elimina.

         16. La art. XXV pct. 3, la textul propus pentru art. 47 alin. (1¹) lit. d), pentru precizia normei, recomandăm ca norma de trimitere la titlul IV să fie înlocuită cu o normă de trimitere la articolele avute în vedere. Observația este valabilă și pentru pct. 4, la textul propus pentru art. 52 alin. (5²).

         La pct. 9, la textul propus pentru art. 294 alin. (6¹), pentru rigoare redacțională, norma de trimitere la „alin. (5) lit. a1) și b1)”, se va reda sub forma „alin. (5) lit. a¹) și b¹)”. 

         17. La art. XXVI alin. (1), pentru rigoarea exprimării, sintagma „publicării ordonanței de urgență se va înlocui cu sintagma „publicării prezentei ordonanțe de urgență”.

         La alin (2), deoarece  expresia „se aplică începând cu anul fiscal 2024/anul fiscal modificat care începe în anul 2024” este susceptibilă de încălcare a principiului neretroactivității normelor juridice, recomandăm analizarea și reformularea acesteia.

         18. La art. XXVII, referitor la textul propus pentru art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009, în primul rând, semnalăm că prin acordarea voucherelor de vacanță doar personalului ale cărui salarii de bază nete sunt de până la 8.000 lei, se instituie un tratament discriminatoriu, aducându-se atingere principiului egalității prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituția României, republicată. Precizăm că scopul acordării voucherelor nu este acela de a acorda o compensație pentru persoanele cu venituri mai mici, ci „scopul reglementării voucherelor de vacanță a fost atât asigurarea refacerii capacității de muncă și creșterii productivității beneficiarilor acestora, cât și relansarea și stimularea dezvoltării turismului intern”, astfel cum rezultă din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2021 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, aprobată cu modificări prin Legea nr. 130/2023. De asemenea, la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 se  prevede că rațiunea acordării voucherelor de vacanță este asigurarea recuperării și a întreținerii capacității de muncă a personalului salarial, iar în preambulul acesteia se precizează că „prin introducerea tichetelor de vacanță, Guvernul intervine printr-o măsură urgentă în favoarea angajatului, căruia îi cresc veniturile reale, și în favoarea angajatorului, care are posibilitatea și este stimulat să acorde angajaților, alături de salariu, vacanțe în țară, prin intermediul tichetelor de vacanță, cu rol de recuperare a capacității de muncă, de creștere a productivității muncii salariatului și de motivare a acestuia pentru a-și menține calitatea de salariat”.

În al doilea rând, precizăm că textul propus prezintă caracter retroactiv deoarece ar urma să se aplice începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Observațiile sunt valabile în mod corespunzător pentru art. XXVIII, referitor la art. IV alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 131/2021.

În al treilea rând, textul propus pentru art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 prezintă caracter discriminatoriu, determinat de folosirea sintagmei  „personalului ale căror salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei”, întrucât:

         a) condiționează acordarea voucherelor de vacanță de nedepășirea plafonului de 8000  de lei al salariului de bază net în luna anterioară datei acordării voucherelor, dată care este diferită de la o instituție/autoritate publică la alta, iar salariile pot suferi fluctuații din diferite motive, precum: promovarea, reducerea salariului de bază ca sancțiune disciplinară, acordarea de concedii medicale (indemnizația de asigurări sociale de sănătate corespunzătoare concediului medical nefiind inclusă în salariul lunar, ci în venitul lunar), concedii fără plată și altele;

         b) acordarea într-un cuantum fix anual  (1600 lei) a voucherelor de vacanță nu se raportează la o medie anuală a salariilor de bază, ci la ultimul salariu de bază net (presupunem încasat) în luna anterioară acordării voucherelor.

         Totodată, textul este ambiguu, deoarece din formularea „salarii de bază nete din luna anterioară” nu se înțelege dacă au fost vizate salariile de bază cuvenite în luna respectivă sau încasate în aceeași lună, dat fiind că salariile în sistemul public nu se plătesc în luna pentru care se cuvin, ci în luna următoare.

Prin urmare, este necesară revederea și reformularea textului.

         19. La art. XXVIII, referitor la art. IV alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 131/2021, cu privire la formularea „ale căror solde de funcție/salarii de funcție/salarii de bază nete acordate în luna prestării serviciilor turistice sunt de până la 8.000 lei lunar, inclusiv, se decontează serviciile turistice prestate de orice structură de primire turistică clasificată aflată pe teritoriul României, achiziționate direct sau prin intermediul unei agenții de turism licențiate, în limita a 1.600 lei anual pentru un salariat”, semnalăm următoarele:

         a) este necesară revederea termenului „acordate” din expresia „ale căror solde de funcție/salarii de funcție/salarii de bază nete acordate”, clarificându-se dacă au fost vizate drepturile cuvenite sau cele încasate în respectiva lună;

b) luna în funcție de care se stabilește depășirea sau nu a plafonului de 8000 lei lunar este aceea a prestării serviciilor turistice, care poate fi și luna decembrie, până în acea lună, într-un an soldele de funcție/salariile de funcție/salariile de bază nete putând suferi fluctuații din diferite motive, precum: promovarea, reducerea salariului de bază ca sancțiune disciplinară, acordarea de concedii medicale (indemnizația de asigurări sociale de sănătate corespunzătoare concediului medical nefiind inclusă în salariul lunar, ci în venitul lunar), concedii fără plată și altele;

         c) nu este avut în vederea faptul că suma maximă de 1600 lei poate fi valorificată fracționat, beneficiindu-se de servicii turistice în mai multe perioade, ceea ce determină raportarea la drepturi salariale nete diferite în funcție de lunile în care se prestează serviciile turistice.

Prin urmare, este necesară revederea și reformularea textului.

         20. La art. XXIX, întrucât se dispune modificarea art. 63 din actul de bază la partea dispozitivă, sintagma „se modifică şi se completează după cum urmează:”, din final, va fi redată astfel: „se modifică şi va avea următorul cuprins:”.

         Totodată, textul propus pentru art. 63 va fi marcat prin expresia „Art. 63. -”.

         21. La art. XXXIV alin. (7), pentru completarea informației normative, recomandăm să se scrie, în finalul textului, „prin contract de comodat” în loc de „prin comodat”.

         22. La art. XXXV, pentru rigoarea exprimării, recomandăm reformularea normei pentru a evita trimiterea în mod repetat la Legea nr. 296/2023. Precizăm că, actualmente, în norma în discuție se face de patru ori referire la respectiva lege.

         23. La art. XLI, pentru suplețea normei, apreciem că nu mai trebuie menționat editorialul în care a fost publicată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

         24. La art. XLII, pentru unitate în redactare, recomandăm ca norma să debuteze astfel: „Prin derogare de la prevederile art. XII lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023”.

25. La art. XLIII, pentru rigoarea redactării, sintagma „Ordonanţa nr. 26/2013” se va reda sub forma „Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013”, iar sintagma „alin. (6)” se va scrie sub forma „alineatul (6)”.

      De asemenea, cu privire la intervențiile legislative aduse actului normativ de bază, după precizarea titlului acestuia va fi inserată sintagma „(…), aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014”.

         26. La art. XLIV, considerăm necesar ca partea dispozitivă să fie prezentată într-o manieră corespunzătoare practicilor normative aplicabile în cazul actelor juridice cu natură modificatoare, după cum urmează:

„Art. XLIV. - La articolul IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității instituționale a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, reorganizarea activității acesteia, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 18 martie 2024, alineatele (1) și (8) se modifică și vor avea următorul cuprins:”.

În textul prevăzut pentru art. IV alin. (8), pentru corectitudine și exactitate a normei de trimitere, în loc de „... potrivit prevederilor art. 28 alin. (11) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ...” se va scrie „... potrivit prevederilor art. 28 alin. (1¹) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ...”.

         27. La art. XLV alin. (1), pentru simplificarea normei de trimitere, propunem eliminarea abrevierii „alin.”, antepusă cifrei „(5)”.

         Totodată, întrucât titlul Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, a mai fost citat anterior, în acord cu normele de tehnică legislativă, propunem eliminarea sa, observație ce are relevanță pentru toate situațiile asemănătoare.

         28. La art. XLVI, partea dispozitivă, pentru precizie aceasta se va reformula, astfel:

„Art. - La articolul 5 alineatul (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, suportat parțial din fonduri externe nerambursabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1179 din 8 decembrie 2022, aprobată prin Legea nr. 24/2024, cu modificările și completările ulterioare, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:”.

         29. La art. XLVII, pentru rigoarea redactării, dar și pentru o informare completă, propunem ca debutul textului să aibă următoarea formulare:

„Art. XLVII. - Prin derogare de la prevederile art. 42 alin (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare ...”.

         Totodată, pentru coerența normei, propunem revederea și reformularea sintagmei „capacităților rescEU”.

         30. La art. XLVIII, la partea dispozitivă, sintagmele „Ordonanţa de urgenţă nr. 39 din 24 mai 2023” și „aprobată cu modificări prin Legea nr. 287 din 23 octombrie 2023” se vor reda sub forma „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2023”, respectiv „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 287/2023”.

         De asemenea, la textul propus, la teza a doua, sintagma „Hotărâre a Guvernului” se va scrie „hotărâre a guvernului”.

         31. La art. XLIX alin. (2), sintagma „Prevederile alin. (1) al articolului 197 din Anexa nr. 2” se va reda sub forma „Prevederile art. 197 alin. (1) din anexa nr. 2”. De asemenea, sintagma „Ordonanța de urgenta a guvernului” se va scrie sub forma „Ordonanța de urgență a Guvernului”.

         32. La art. L, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, partea dispozitivă va avea următoarea redactare:

         „Art. L. - La articolul IX din Legea nr.187/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 594 din 29 iunie 2023,  cu modificările și completările ulterioare, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:”.

         La textul propus pentru art. IX alin. (1), din același considerent cu acela menționat anterior, formularea „Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 aprobată cu modificări și completări, astfel cum a fost modificată și completată prin prezenta lege, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanțe de urgență a guvernului se definitivează” se va înlocui cu  expresia  „Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările și completările ulterioare, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se definitivează”.  

         Totodată, recomandăm ca tezele a doua și a treia  să fie introduse ca alineate distincte, cu înlocuirea sintagmelor „mai sus prevăzute”, „În această situație” și „acestei proceduri” cu norme de trimitere.

         33. La LI, semnalăm că intervenția legislativă nu poate fi realizată asupra actului normativ modificator,  respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2024, fiind necesar să se intervină asupra actului normativ de bază, respectiv Legea- cadru  nr. 153/2017, cu modificările și completările, ulterioare, în cadrul căruia s-au încorporat deja dispozițiile modificatoare.

         34. La art. LII, pentru precizia nomei de trimitere, sintagma „condiţionalităţii prevăzute la alin. (4) şi (5) ale aceluiaşi articol” va fi redată astfel : „condiționalității prevăzute la art. 18 alin. (4) şi (5) din această lege”.

         35. Pentru rigoarea redactării, precum și pentru o completă informare juridică asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005, partea dispozitivă a  art. LIII  va fi redată astfel :

„Art. LIII. - La articolul 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (5⁴) se introduc cinci noi alineate, alin.(5⁵) - (5⁹), cu următorul cuprins:”.

PREȘEDINTE

Florin IORDACHE

București

Nr. 324/28.03.2024